vineri, 25 martie 2011

Gânduri în derivă...

Pe mare se-aşterne un val de ceaţă
Gânduri ce îmi tulbură viaţa
Ş-aştept lumina să se stingă
Şi luna de pe cer să se aprindă
Să-mi caut adăpost pe-o insulă pustie
Să-mi construiesc din crengi o colivie
S-aştept salvare când nu vine?
Sau să mă lupt cu valuri ce trec peste mine?
Sunt zeci de opţiuni,dar nici o rezolvare,
Las timpul să treacă,caut aprobare,
Stau în derivă singur pe mare.
Să-mi răspundă cineva!
De ce-am plecat oare?

3 comentarii:

  1. nu e bine sa lasi timpul sa treaca... timpul nu iti va aduce aprobarile de care ai nevoie....

    RăspundețiȘtergere
  2. marea, vesnica idila-n doi.
    si ce refugiu ar mai fi acela o colivie sau singur in asteptare ?

    RăspundețiȘtergere