Te-ai izolat de lume si cauti o scapare
Cauti evadarea din sufletu-ti pustiu
Gandurile tale goale si sufletu-ti fara scapare
Te-nvarti in cerc cautand raspuns...
Astepti prietenul care cuvantul sa ti-l fi spus
Sa evadezi cand soarele pe cer a apus...
Sa-ti spuna o sa fie bine...
De maine raspunsul ti-e intiparit pe luna...
Iar stele mari ce cad o sa-ti fie dorinte
Scapare,evadare din pustiu
Aterizare in realitate cruda fara shtire...
In minte ai doar:"Cine sunt?Nu stiu..."
nu stiu..dar imi place ce scri :D
RăspundețiȘtergereMa bucur sa aud asta...si voi mai scrie in continuare...scriu ce simt..atat...ms frumos pentru toate comentariile si opiniile care le-ai lasat:*...apreciez
RăspundețiȘtergerewow!super!mie imi place chiar foarte mult ce scrii,cele mai reusite scrieri sunt cele care izvorasc din sentimente!bravo!
RăspundețiȘtergerebuna, marian, mi-am permis sa -ti imprumut poezia pentru un cadru de-al meu: http://oraexacta.blogspot.com/2010/06/izolat.html
RăspundețiȘtergereinspiratie in continuare!